Castigul la loterie nu este neaparat o fericire

Adevaratilor castigatori ai loteriilor nu le este garantata nici o mai buna sanatate, nici siguranta financiara pentru o perioada foarte mare, cred economistii din spatele a doua noi studii. Andrew Clark si Benedicte Apouey, de la Scoala Economica Paris, au analizat Panoul Britanic de Supraveghere Administrativa, ce cuprinde date referitoare la aproximativ 8.000 de persoane care au castigat la loterie intre anii 1994 si 2005. Ei au constatat ca cei care au castigat mai multi bani au deprins o mai buna constientizare a bunastarii, dar sanatatea nu li s-a imbunatatit. Acest lucru s-ar putea datora exceselor castigatorilor si consumului sporit de produse nocive de dupa incasarea premiului. “Castigul la loterie poate sa nu fie de bun augur pentru sanatatea fizica”, sustine Clark.

Totusi, daca succesul la loterie nu sprijina sanatatea, este de asteptat sa sustina cel putin bunastarea financiara. Insa, conform unui studiu al loteriei din Florida, nici acest lucru nu se intampla intotdeauna. Scott Hankins de la Universitatea din Kentuky, Lexington, a comparat marii castigatori, cu premii intre 50.000 si 150.000 dolari, cu cei care au castigat mai putin de 10.000 de dolari. Rata de faliment in cadrul marilor castigator a scazut cu 50% in primii doi ani de dupa incasarea premiului. Dupa aceasta perioada, totusi, rata de faliment s-a ridicat, iar in urmatorii cativa ani, aproximativ 5% dintre membrii ambelor grupuri au saracit. Este notabil faptul ca premiile castigate au fost in general mai mari decat eventualele datorii ale castigatorilor, spune Hankins. Suma medie castigata a fost de 65.000 dolari, cu 10.000 mai mult decat suma medie datorata de “norocosii” care apoi au reintrat in faliment. Totusi, chiar pentru unii acest lucru este numai temporar, multi castigatori ai premiilor puse in joc de loterii devin si raman bogati.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Sursa: New Scientist